miercuri, 18 februarie 2015
Legile Universului
Teoria structurii electromagnetice spectrale a
Universului
Autor: Gheorghe Parascan, 1984-2015
Pentru a intelege mai bine legatura dintre datele stiintifice existente, autorul acestui material a realizat o macroconexiune a datelor, rezultand o interesanta Teorie stiintifica a Structurii Electromagnetice a Universului. Aceasta Teorie include atat intrebarile, cat si raspunsurile la acestea, utilizand o singura explicatie cu caracter unic si universal. Incepand cu macrostructura Universului si pana la microstructura acestuia, Teoria propune un set de legi aplicabile la toate nivelele de structura, ceea ce face posibila abordarea Universului la oricare nivel dimensional, structural si temporal…
Pentru cei interesati de intelegerea lumii in care existam, autorul acestor randuri le propune o calatorie in dimensiunile unui cosmos, asa cum inca nu a mai auzit, invatat, gandit…
Legile Universului
(conform Teorii structurii electromagnetice spectrale)
Legile fizice:
1. Universul este rezultatul structurarii undelor (electromagnetice).
2. Structura Universului este de tipul structurii spectrului electromagnetic:
· avem axa frecventelor undelor (structura policroma). Axa infinita.
· avem axa fenomenelor monochrome la nivelul fiecarei lungimi de unda (structura monocroma). Axa infinita.
3. Undele de aceeasi frecventa nu pot ocupa acelasi spatiu tridimensional.
4. Undele de frecvente diferite pot ocupa acelasi spatiu tridimensional.
5. Axele frecventei si fenomenelor monocromela nivelul fiecarei lungimi de unda ale structurii spectrale a Universului constituie cele doua dimensiuni fizice ale lumii in care existam.
6. Intensitatea undelor este data de raportarea la o unda observator a undelor aflate in miscare.
7. Densitatea undelor este data de raportarea la o unda (grup de unde) observator a numarului de unde aflate intr-o grupare.
8. Densitatea de fond a Universului este valoarea densitatii vidului absolut (valoarea densitatii substantei ce sustine oscilatiile, undele electromagnetice.
9. Adevarata problema a aparitiei Universului consta in aparitia valorilor densitatii de fond (variabila sau invariabila) a Universului.
10. Daca se considera ca Universul nu are o densitate de fond (invariabila sau variabila) rezulta ca undele pot exista si evolua prin ele insele.
11. Undele de aceeasi frecventa se aduna in grupuri ce prezinta variatii dimensionale de grup, dar nu pot ocupa acelasi spatiu tridimensional. (rezultand molecule monochrome)
12. Undele de frecvente diferite se aduna in grupuri ce pot ocupa simultan acelasi spatiu tridimensional (rezultand structuri de tip atomic - sfere concentrice independente in acelasi spatiu tridimensional).
13. Undele monocrome si policrome (de frecvente diferite) se pot aduna in structure mixte, rezultand fenomenul de partialitate in ocuparea aceluiasi spatiu tridimensional. Astfel o parte din grupul divers de unde (monocrome + policrome) pot ocupa acelasi spatiu tridimensional si o parte nu pot ocupa acelasi spatiu. Astfel de structure sunt: moleculele policrome si polidense, macromoleculele policrome si polidense, organitele celulare (sunt structure policrome si polidense), sistemele stelare, galactice, supergalactice…
14. Asa cum o unda poate interactiona fizic cu o alta unda similara ca frecventa, tot astfel o unda poate intra in rezonanta cu o structura de unde, daca aceasta are dimensiuni spatiale similare, sau in raportul dat de o unda si o antena (radio, raport de 1 la 1/2). (Exemplul elocvent sunt undele solare ce determina structura si dimensiunile organitelor celulelor vii).
15. Structurile de unde monocrome sau mixte pot interactiona fizic, daca se afla pe aceleasi zone ale spectrului electromagnetic, sau in limitele de rezonanta dintre o unda si o antena (raport de 1 la 1/2, adica portiuni alaturate pe axa frecventelor electromagnetice). Acest fenomen fizic da posibilitatea existentei si evolutiei in limitele unei anumite zone din spectrul electromagnetic atat a undelor din spectrul solar, cat si al organitelor celulare, a organismelor vii. Cu alte cuvinte material asa zis vie este o adevarata colonie pe axa frecventelor electromagnetice (intre zonele spectrale gamma si radio).
16. O unda electromagnetica poate modifica structurile de unde dintr-un spatiu policrom, pana la crearea unei structuri rezonante cu aceasta. Undele monocrome sau policrome pot genera modificari ale structurilor locale, pana la aparitia fenomenului de rezonanta dimensionala. Fenomenul este intretinut prin repetitia undei (undele insirate pe o raza de lumina…), sau/si prin cresterea intensitatii undelor in spatiul de structura local.
luni, 16 februarie 2015
Adancime a minelor de extractie din sol comparate cu adancimea mediului biologic
Mine de aur ( sursa )
http://www.descopera.ro/povestea-aurului/8929523-cele-mai-mari-zacaminte-de-aur-din-lume
Mina Grasberg este situată în mijlocul munţilor din partea indoneziană a insulei Papua Noua Guinee, la altitudinea de peste 3.000 metri.
Yanacocha - Peru
Situat într-un mediu ambiant mai mult decât inospitalier, respectiv înălţimile prăpăstioase ale Anzilor, zăcământul aurifer de la Yanacocha constituie exploatarea minieră situată la cea mai mare altitudine din întreaga lume. Exploatarea în sine se extinde pe o suprafaţă totală de peste 100 kilometri pătraţi, fiind cea mai mare exploatare din America Latină şi, posibil, a doua ca mărime din lume. Tot Yanacocha este considerată a fi una dintre cele mai profitabile exploatări aurifere de pe mapamond.
Gold Country este un termen-umbrelă pentru a desemna un imens zăcământ aurifer situat pe versantul vestic al Munţilor Sierra Madre, zăcâmânt care se întinde până în dreptul Autostrăzii 48.
Insula Lihir - Papua Noua Guinee
Datorită faptului că exploatarea minieră se află în imediata apropiere a oceanului, firma care operează aici a instalat o serie de pompe de apă uriaşe pentru a evida inundarea minelor.
Mina principală este situată deasupra unei zone cu importantă activitate geotermală. Pentru a elibera presiunea din scoarţa terestră, inginerii au forat găuri prin care sunt eliberate gazele şi apa fierbinte.
Mina principală este situată deasupra unei zone cu importantă activitate geotermală. Pentru a elibera presiunea din scoarţa terestră, inginerii au forat găuri prin care sunt eliberate gazele şi apa fierbinte.
Mina Hishikari - Japonia
În 1981, când compania Sumimoto Metal Mining a descoperit cele mai mari filoane singulare de aur din întreaga lume, în locul care avea să devină mina Hishikari. Concentraţia de aur din zăcământul din Sumimoto este de la şase până la zece ori mai mare decât concentraţia medie dintr-o mină obişnuită de aur.
Secretul acestei concentraţii maxime de aur rezidă în geologia unică a Japoniei.
În ultimele milioane de ani, ridicarea spre suprafaţă a pungilor de magmă şi a fluidelor hidrotermale a dus la depunerea unor imense "vene" verticale de aur.
Aceste filoane au o grosime medie de cca. 1,20 metri, lungimea de circa 122 metri şi se găsesc la adâncimi de 99 metri. Până în prezent, minerii niponi au identificat la Hishikari un total de 87 de filoane.
Secretul acestei concentraţii maxime de aur rezidă în geologia unică a Japoniei.
În ultimele milioane de ani, ridicarea spre suprafaţă a pungilor de magmă şi a fluidelor hidrotermale a dus la depunerea unor imense "vene" verticale de aur.
Aceste filoane au o grosime medie de cca. 1,20 metri, lungimea de circa 122 metri şi se găsesc la adâncimi de 99 metri. Până în prezent, minerii niponi au identificat la Hishikari un total de 87 de filoane.
Misterele aurului românesc sursa
Orice geolog cu experienţă în domeniu ne va spune că zăcămintele aurifere apar sub două forme principale: aurul de filon şi cel aluvionar. Iniţial, toate zăcămintele s-au format în straturile de pământ şi rocă, fiind dispuse în filoane. În urma procesului natural de eroziune, determinat de apa ploilor, care desprindea mici fragmente de aur şi le transporta în pâraie şi alte cursuri de apă, apărea aşa-numitul aur aluvionar. Dacii au exploatat, în prima fază, aurul aluvionar, cu ajutorul blănurilor de oaie puse de-a curmezişul râurilor. Miţele de lână ale blănurilor aveau proprietatea de a reţine micile fragmente de aur, mai grele, lăsând să treacă majoritatea celorlalte impurităţi aduse de apă.
Conform informaţiilor publicate de dr. Bogdan Constantinescu, fizician şi cercetător ştiinţific principal al Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" din Bucureşti, aurul actual din Transilvania se găseşte aliat cu mult argint, până la 20% din compoziţie, fapt care-i conferă o culoare deschisă. Există, de asemenea, un obiect de aur dintr-un mormânt egiptean descoperit la Abydos, vechi de peste 4.000 de ani. Obiectul este compus din aur de culoare roşiatică, combinat cu telur şi stibiu. Telurul a fost descoperit într-un mineral din ţara noastră, fiind separat, pentru prima dată în lume, în anul 1782, din compuşii auriferi de la Săcărămb.
Am fost o ţară foarte bogată în aur, iar aurul aluvionar, de râu, se găsea în cantităţi importante în aproape toate râurile, până în perioada medievală târzie. Credeţi sau nu, dar majoritatea râurilor noastre erau, în trecut, aurifere. Argeşul, Dâmboviţa. Oltul, Siretul , Buzăul şi toate râurile din Ardeal şi Moldova aduceau cantităţi mari de aur.
Cadrilaterul de Aur
Astăzi, majoritatea rezervelor naţionale de aur sunt cantonate în Munţii Metaliferi (nume deloc întâmplător pentru aceşti munţi situaţi în sudul Apusenilor), în cadrul aşa-numitului Cadrilater de Aur, o suprafaţă de aproximativ 500 kilomteri pătraţi, încadrată între localităţile Săcărâmb, Căraci, Zlatna şi Baia de Arieş.
Pentru zacamantul de la Rosia Montana se intocmesc planuri de deschidere in adancimea masivelor muntoase a corpurilor minerale. Astfel, in anul 1746 incep lucrari de sapare a galeriei Sf.Treime - Verchesul de Jos (Razna, +798m), iar in anul 1769 galeria Verchesul de Sus (+852m) ambele in masivul Carnic. In anul 1783 incepe saparea galeriei Sf. Cruce din Orlea sau galleria aurifera (+714m), o lucrare magistrala ce a creat accesul la mineralizatiile aurifere din Carpeni, Orlea, Tarina, Foies, Cetate si Carnic.
- Bingham Canyon Mine, Utah
Aceasta mina se presupune ca este cea mai mare excavare pe pamânt facuta de om. Extractia a început în 1863 si înca mai continua si astazi, groapa cresterea în dimensiune în mod constant. În starea sa actuala gaura este de 1.2 km adâncime si 4 km latime.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)