luni, 6 octombrie 2014

Gaurile negre nu exista!

De peste 20 de ani scriu despre faptul ca este imposibil sa fie gauri negre in conceptul actual in care sunt prezentate. Explicatiile curente ce sustin gaurile negre au ca fundament existenta spatiului monocromatic, adica, ca si cum spatiul tridimensional ar fi de o singura culoare... Realitatea este ca spatiul este policrom, adica prin el trec simultan prin fiecare punct al sau toate frecventele electromagnetice, fara sa se afecteze reciproc. Avem asadar un spatiu pilicrom si gaurile negre incep sa aiba o alta fata pentru noi. Existenta si acceptarea spatiului policrom inseamna automat si existenta si acceptarea faptului ca spectrul electromagnetic se extinde si dincolo de spectrul electromagnetic cunoscut (intre radiatiile gamma si radio). Astfel apare si explicatiile posibile care ne spun ca tot ce se afla ca unda electromagnetica sub dimensiunea razelor gamma, poate fi numit gaura neagra! De asemeni toate undele ce sunt mai mari de undele radio poate fi gindit ca un spatiu invizibi! Practic organele noastre de simt percep o infima categorie de unde electromagnetice, ceea ce nu inseamna ca nu sunt si altele. Astfel gaurile asa zis negre sunt de fapt structuri similare, dar aflate in spectrul electromagnetic de unde sub dimensiunea undelor gamma! Autor: Gheorghe Parascan

marți, 23 septembrie 2014

Legile rezonentei intre structurile materiale si radiatiile electromagnetice

Legile rezonentei intre structurile materiale si radiatiile electromagnetice




Legea rezonantei (unda si structura)

Pentru o lungime de unda electromagnetica "n" exista cel putin o structura de lungime "n" pana la "n"/2 cu, care intra in rezonanta.

Reciproca legii rezonantei (structura si unda)

Pentru o structura (...molecula, macromolecula, corp...) exista cel putin o unda electromagnetica de lungime "n" pana la 2"n" cu, care rezoneaza.

Aceasta lege si reciproca ei sta la baza spectrului electromagnetic si a materiei atat organice, cat si anorganice. Cu ajutorul ei putem explica toate fenomenele observate in natura.

Intre unda electromagnetica si structurile materiale exista o reala legatura. O antena radio liniara are eficienta daca lungimea undei percepute este egala cu lungimea antenei, pana la lungimea jumatatii antenei!
Celula vie are organite de dimensiuni aflate in aceeasi relatie unda structura. Organitele sau structurile rezonante din celula vie sunt in raport de 1 la 1/2 din lungimea undelor prelucrate cu precadere. Iata descoperiri de o mare importanta ignorate de stiinta contemporana.
Lipsa de interes in ascultarea celor capabili de a da idei fundamentale noi in cercetarea stiintifica, a condus stiinta actuala intr-o balacareala fara nici o logica.
Practic in prezent stiinta se afla intr-o perioada similara cu cea a momentului in care cercetatorii credeau ca lumea este facuta din foc, apa, pamant si aer...
Culmea este faptul ca viziunea stiintifica aflata pe drumul actual nu duce nicaieri. Ori, legi din biofizica ne pot conduce catre o fereastra noua in cercetarea stiintifica. De ce sunt cercetatorii atat de obtuzi in a asculta si alte voci decat cele academice conservatoare? Pana si Wikipedia se dovedeste a ne oferi doar informatii stiintifice conservatoare, care sunt deja depasite de zeci de ani. Wikipedia este doar o imagine istorica a unei stiinte care in prezent este la ani lumina departare de ceea ce ne ofera ea.
Incapatanarea lumii stiintifice, intelectuale de a se pastra, conserva, asemeni muraturilor, in borcanele din rafurile stiintei, conduce la dezastre in istoria stiintei. Aceasta nu mai poate efectiv evolua si zeci de ani sunt pierduti in hatisurile unor conceptii invechite, clasicizate, medievale...
Daca printre cititorii acestor randuri sunt si vizionari, stiinta mai are clipe de salvare, de evolutie. Simpla pastrare a invataturilor din universitati nu duce nicaieri. Se stie ca cercetarea se afla cu cel putin 10 ani inaintea oricaror cunostinte aflate in scoli. Asrta inseamna ca invatamantul naste adevarati monstrii conservatori, lipsiti de viziuni evolutive. Acestia nu concep, cel mai adesea ca toate cunostintele sunt mai putin decat relative si sunt legate de o anumita perioada istorica. Stiinta este in permanenta schimbare. Conservatorismul academic este o prostie sociala, care impiedica efectiv evolutia cunoasterii.

Autor: Gheorghe Parascan
gheorgheparascan@gmail.com

exemplu you Tube

luni, 22 septembrie 2014

De ce combustibilii sunt aproape doar fosili?


1. Combustibilii sunt de natura biologica. Carbunii, petrolul, gazele naturale, sunt substante de origine organica. Combustibilii anorganici nu  gasim si asta din motive pur naturale.
Pentru a emite caldura, un corp va trebui sa aiba structuri interne de marimea radiatiilor termice si care sa rezoneze cu radiatiile termice din mediul ambiant, cat si din interior. Este destul sa privim in jurul nostru si vom constata ca doar materia vie poseda  capacitatea de a crea organite celulare capabile sa absoarba infrarosul. Celulele vii au si ele aceasta capacitate, ca intreg, capabil de rezonanta cu undele infrarosii. Mai avem si o serie de microcristale capabile sa rezoneze si ele cu acele unde de natura infrarosie.
Asadar undele infrarosii sunt percepute. rezoneaza si participa in procesul de ardere aproape in exclusivitate in mediul biologic. Structurile interne celulare sunt adevarate antene rezonante la spectrul electromagnetic. Este astfel si normal ca sa avem combustibili, substante care ard si produc caldura, de provenienta biologica. Materia anorganica are structuri nerezonante la spectrul electromagnetic, decat pana la nivelul undelor gamma-X si la nivelul rezonantei dintre microcristale si radiatiile solare...
Daca ar fi sa desenam o geografie a  rezonantelor capabile sa creeze combustibili, am observa cateva dealuri la nivel de atomi, molecule si macromolecule si adevarati munti la nivel de celule organice, de organite celulare. Microcristalele de 10-10000 de Angstromi sunt capabile de rezonanta cu radiatiile solare, dar nu sunt combustibili. Modul de a privi astfel realitatea combustibililor este eficient in a intelege cat de saraca este planeta noastra in energie organica. Pamantul, pietrele, muntii, apele... nu ard, materia fiind trecuta prin focul topirii lavei, epuizarii caracterelor de emisie a radiatiilor infrarosii la suprafata planetei... Singura sursa eficienta si universala este rezonanta celulelor biologice cu radiatiile solare. Din pacate aceasta sursa de combustibili este epuizabila, fiind produsa de materia vie prin absorbtia razelor solare in decursul a miliarde de ani. Consumarea combustibililor creaza insa si o poluare extrem de periculoasa pentru materia vie de azi. Este ca si cum materia vie de ieri se intoarce impotriva materiei vii de azi. O anomalie datorata civilizatiei umane, fiinta ce a aparut la un moment dat pe o scara a asa zisei inteligente planetare.
2. Cand ne hranim, celulele vii, capabile sa poarte si sa intretina undele electromagnetice solare si produse prin reactii chimice, isi descompun structura, eliberand rand pe rand undele infrarosii, vizibile, ultraviolet, X si gamma. Aceasta se intampla prin distrugerea structurilor rezonante: organite celulare, macromolecule si molecule... Radiatia nu poate fi retinuta fara o structura dimensional rezonanta. Distrugerea structurilor inseamna si eliberarea radiatiilor si revenirea materiei la o stare similara cu cea a anorganicului.
Stomacul si intestinul subtire transforma celulele vii din celule structurate in componente simple rezonante la nivel de unde gamma si X. Practic avem prin acest proces o revenire la caramizile de baza ale substantei vii. Aceste caramizi sunt transportate la nivelul celulelor capabile sa reorganizeze caramizile in noi structuri, de data aceasta ale fiintei ce tocmai s-a hranit cu organisme vii. Vedem astfel cum natura a creat o serie de structuri minuscule, caramizi ce stau la baza materiei vii, si un mecanism de restructurare eterna a acestora. In timp ce fiintele vii mor, caramizile raman si se restructureaza in fiinte noi. Astfel viata nu este distructibila, ci este constructibila si se poate autointretine in masura rezonantelor biologice dintre organitele celulare si radiatiile solare, radiatiile terestre si chimice...
La nivelul materiei vii, structurile sunt dimensionate in functie de lungimile de unde intense din spectrul solar. Astfel ca undele infrarosii, rezonante cu mitocondriile si microcelulele (7000-20000 angstromi), din cauza ca au cea mai mare lungime de unda, creaza o presiune capabila de expulzare, conform proprietatii undelor cu aceeasi frecventa care spune ca undele similare nu pot ocupa acelasi spatiu tridimensional. Daca primele unde produc incalzirea corpurilor, urmeaza cele luminoase, u.v., x... Celulele vii care consuma hrana trecuta prin acizii demolatori din stomac, au insa nevoie de macromolecule diverse si noi le numim vitamine... numeroase substante biopozitive. Acest fapt face ca undele de frecventa superioara celor infrarosii sa fie emise in cantitati mai mici. Cu cat o structura este distrusa dimensional in structuri mai mici, cu atat creste si emisia de radiatii rezonate cu vechile dimensiuni ale structurii.

sâmbătă, 20 septembrie 2014

Matematica policroma a cosmosului

Matematica policroma a cosmosului


Universul, aceasta imensa enigma ne include in tainele sale. Cum poate o componenta a unui mecanism atat de fantastic sa isi explice modul de functionare a intregului? Acesta este rolul mintii umane. Omul de abia paseste pe calea cunoasterii realitatii ansamblului cosmic si nu doar al realitatii apropiate. Descopera infinitul subatomic si infinitul dimensional al universului. Fara sa intelegem aceste structuri si directii de evolutie nu vom reusi sa dam o explicatie reala a ceea ce ne implica direct si pe noi. Suntem la randul nostru o caramida in marele infinit. O caramida extrem de complexa, nu doar o cifra matematica, ci intreg cortegiul de proprietati matematice ale numerelor. Suntem alcatuiti din unde electromagnetice si acestea se comporta similar numerelor matematice.

Cifra matematica ramane independenta, ea nu apare si nici nu dispare. Ca si undele doua cifre identice nu pot sa ocupe acelasi spatiu: ele se aduna si se separa (scaderea). Asta inseamna ca sunt similare undelor de aceeasi frecventa (lungime de unda). Prin separarea undelor avem o indepartare a lor, fiecare numar putand deveni liber de ecuatia sau operatia matematica in care a fost implicat. Dar daca un numar matematic paraseste o ecuatie, el nu dispare, ci intra in alte ecuatii ignorate de prima ecuatie. Ca si in chimie, nimic nu dispare, nimic nu apare, ci totul se transforma...

Existenta insasi se bazeaza pe principiul dependentei sau independentei numerice a undelor electromagnetice. Undele detin o structura fizica ce nu poate sa dispara. Indiferent daca vedem unda sau nu, ea va ocupa intr-o forma sau alta un loc important in univers.

Se stie ca undele electromagnetice cu lungimi diferite pot ocupa acelasi spatiu tridimensional. In fiecare punct din raza de lumina vom regasi tot spectrul optic, nu ca o insiruire de puncte, ci ca o suprapunere spatiala de unde diverse (culori)...
Asta inseamna ca si numerele matematice au aceasta proprietate ignorata pana in prezent.
Privind numerele ca pe structuri monocrome, acestea se comporta ca in matematica actuala. Dar daca numerele ar fi policrome ca in cazul undelor electromagnetice ? Ar insemna ca pot ocupa acelasi spatiu tridimensional.
In cazul spatiului monocrom: un mar + un mar = 2 mere.   1 mar + 1 para = 1 mar + 1 para
In cazul spatiului policrom: un mar + un mar = 2 mere. 1 mar + 1 para = X componente monocrome si Y componente policrome regasite doar in mar sau in para. Acest fapt face ca o parte din mar si din para sa ocupe simultan acelasi spatiu tridimensional, iesind din aria de logica a matematicii clasice monocrome.

Iata asadar ca matematica clasica nu este buna in judecata spatiilor policrome si ca trebuie ajustata ca facand parte dintr-un univers policrim si nu monocrom!

Toate corpurile naturale sunt policrome si respecta legile undelor electromagnetice, astfel ca va trebui sa le judecam matematic pe potriva, folosind metode de calcul diferite de cele de pana in prezent. Natura are nevoie de matematicieni cu noi conceptii de calcul si viitorul cunoasterii depinde de aceasta.

Cand doua corpuri se atrag, o parte din componentele lor se resping, mai ales undele de foarte mare lungime. Corpurile se vor apropia pana la atingerea echilibrului dintre unde, in sensul ca undele identice nu pot ocupa acelasi spatiu, in timp ce undele diferite ca lungime se vor contopi spatial tridimensional, fara insa sa se afecteze reciproc, acestea ocupand pe axa frecventelor pozitii diferite. Inseamna ca avem de a face cu o noua dimensiune a spatiului, acea a frecventelor electromagnetice, dimensiune ignorata in stiinta contemporana si din aceasta cauza nu reusim sa interpretam corect datele observationale.

Apelarea la o matematica polimonocrome, deci policrome, va crea premiza intelegerii functionarii lumii in care existam.

Undele electromagnetice sunt baza structurilor corpurilor fizice, a combinatiilor asa zis chimice. Vrem sau nu, legile undelor fac parte din proprietatile corpurilor.
O unda electromagnetica se poate pozitiona langa o alta unda electromagnetica de aceeasi frecventa. Lumina este un sir de astfel de pozitionari la nivelul fiecarei frecvente. Dar tot in lumina avem mai multe unde diferite ca lungime de unda si ele alcatuiesc siruri diferentiate pe axa frecventelor electromagnetice, toate acestea putand circula simultan prin acelasi spatiu tridimensional. Iata faptul ignorat de stiinta contemporana.

Rezulta ca toate corpurile (structurile electromagnetice policrome) au proprietati specifice de atractie si respingere datorate dimensiunilor undelor. Astfel un corp este o structura cu X elemente de aceeasi frecventa si Y elemente de frecvente diferite. In timp ce X face ca aceste corpuri sa se respinga din acelasi spatiu tridimensional, Y face ca, corpurile sa se atraga, pana la a se contopi tridimensional, insa in aparenta, caci componentele sunt situate pe dimensiunea axului frecventelor in pozitii diferite. Avem de a face cu o iluzie? Nu, ci cu o realitate ignorata.
Autor Gheorghe Parascan
gheorgheparascan@gmail.cm

miercuri, 17 septembrie 2014

Dovada structurii electromagnetice a Universului



In plansa alaturata se poate vedea cum ceea ce vedem direct se afla doar in zona spectrului electromagnetic clasic (gamma-radia). In rest observam efectele miscarilor impuse de undele gigant si subatomice asupra structurilor din spectrul electromagnetic clasic.

Cu alte cuvinte ceea ce vedem pe cer sunt efectele miscarilor undelor gigant, unde similare cu dimensiunile sistemelor solare, galaxiilor si metagalaxiei...

Intelegand acest important aspect al observatiilor directe si indirecte in cosmos, putem intelege mai bine faptul ca spre exemplu galaxiile sunt rodul a unor siruri de unde variabile dimensional A si B in plansa). Aceste siruri sunt alcatuite din unde ce coexista simultan in acelasi spatiu tridimensional pe axa frecventelor si nu pot ocupa acelasi spatiu tridimensional pe axa undelor identice. Cele doua siruri se resping pana la atingere in zona undelor gigant si se atrag, pana la atingere in zona undelor subatomice. Aceste siruri se pot roti unul in jurul celuilalt rezultand o spirala atat in zona axelor de frecventa, cat si in spatiul tridimensional. Astfel observand relatia dintre grupurile spectrale A si B, la nivelul spectrului clasic, vom constata structuri in forma de spirala si goale in centru. Aceasta este imaginea rezultata, asemanatoare cu un vartej de furtuna cu centru gol si linistit!

Sistem nou de masura a lungimilor de unda electromagnetice

Spectrul electromagnetic poseda o axa a frecventelor, in fapt o ordonare a lungimilor de unda. Undele mari sunt spre infrarosu, radio, etc..., iar undele mici sunt in zona undelor gamma si subdiviziuni, adica in zona spectrala subatomica...

O astfel de axa este necesar a fi adusa mai aproape de intelegerea noastra. A spune doar o cifra ce indica o frecventa, este util in zona spectrului clasic (gamma-radio), dar nu si in afara acestei zone spectrale.
In spectrul extraradio sunt unde de marimi gigant, echivalente cu dimensiunea galaxiilor sau mult superioare. Astfel de unde nu pot fi redate numeric in limitele unei valori a frecventei. Ar fi o relatare ce cuprinde un numar cu multe zerouri, valoare apropiata de - infinit...

Creerul uman se dezorienteaza usor la primirea informatiilor numerice  infinitezimale, ori extrem de mari. Din aceasta cauza propun in acest sens ca spectrul electromagnetic sa aiba ca sistem de redare a marimii undelor pe axa frecventelor:
1. o cifra care sa indice frecventa
2. o cifra care sa indice marimea unei unde comparativ cu a vitezei luminii ( lungimea undei/ viteza luminii= N secunde..... in care N secunde ne spune cat ii ia luminii sa strabata o unda oarecare, in special undele gigant...)
Acest sistem de masura ne apropie mai mult de intelegerea valorilor numerice legate de marimea undelor din univers.
3. Orice unda poate fi comparata cu elemente cunoscute: atomi, stele, galaxii...Pentru aceasta se ia ca sistem de referinta anumite corpuri din cosmos.

Teoria spectrului electromagnetic largit presupune faptul ca toate undele au aceleasi proprietati, indiferent de lungimea de unda. Diferentele de proprietati observate se datoreaza modului cum organele noastre de simt percep undele: frecventele si lungimile de unda ale undelor.
Astfel ca putem crea un sistem de masura procentual. Astfel relatiile dimensionale dintre unde pot fi exprimate ca procente. In acest caz dispare necesitatea exprimarii lungimii de unda, proprietatile undelor devenind prioritare. Astfel ne putem referi la o unda, grup de unde diferite ca frecventa, folosind o metoda de determinare procentuala a relatiilor dintre acestea.

Spectrele atomilor reflecta astfel de procente. Atomul de Hidrogen este un exemplu primordial. Relatiile dintre undele spectrului Hidrogenului sunt statistic vorbind sunt strict procentuale. in asezarea pe axa frecventelor electromagnetice.

Pentru a face masuratori procentuale ale spectrelor am putea crea un echer transparent cu liniatura in forma de raze cu modelul spectrului Hidrogenului pe latura mai mare. Astfel cu aceasta rigla am putea compara procentual toate spectrele de linii atomice, moleculare si macromoleculare...

Ideea principarla este ca nu vom intelege spectrul electromagnetic si implicatiile lui in natura, pana cand nu ne vom schimba modul nostru de gandire si investigare. Acceptarea sistemului metric... de a reprezenta toate datele universului este un nonsens. De la anumite valori, creerul nostru refuza sa inteleaga dimensiunile respective. Astfel ca repozitionarea oricarei dimensiuni pe intelesul creerului nostru va conduce la un nou avant al logicii stiintifice contemporane.