Descoperire inedita sau una banala?

Descoperire inedita sau una banala?

Majoritatea cercetatorilor tind sa considere urmele circulare observate in cosmos , drept un efect de lentila gigant, care apropie galaxii aflate la marginea universului. 
Conform Teoriei structurii electromagnetice a universului, liniile circulare ar fi in fapt materia ce contureaza bratele unei hipergalaxii si a carei materii s-ar afla in majoritate in afara spectrului nostru de perceptie (spectrul de perceptie uman este gamma-radio). Astfel de galaxii ar fi de mii si milioane de ori mai mari decat galaxiile perceptibile, dar din care nu putem percepe decat forme ciudate de nori galactici, brate mai mult sau mai putin circulare...
Aceasta teorie se pare va constitui in viitor sursa de inspiratie in analizarea imaginilor ciudate cosmice. Ea spune ca universul ar avea o structura bazata pe legile spectrului electromagnetic: o axa infinita a frecventelor si una infinita a densitatilor la nivel de fiecare frecventa. Se stie deja ca undele electromagnetice de aceeasi frecventa nu pot ocupa acelasi spatiu tridimensional, in timp de undele diferite ca lungime de unda pot ocupa simultan acelasi spatiu...
Acceptand Teoria structurii electromagnetice a cosmosului (emisa de Parascan cu multi ani in urma), percepem din mediul ambiant doar o extrem de mica structura si pe o portiune spectrala ingusta (gamma-radio). Acest fapt face ca noi sa existam simultan alaturi de alte structuri cosmice in acelasi spatiu complex, acelasi timp, dar la nivele de frecvente si densitati diferite!
Aceeasi Teorie explica golurile din centrul galaxiilor (gaurile negre) ca rezultat al existentei materiei pe frecvente electromagnetice sub nivelul frecventelor gamma. Acest fapt face ca noi sa percepem centrul Galaxiei noastre ca un gol in jurul caruia se invart stele si nori galactici locali, fara insa a sesiza in spectrul perceptibil ceva aparent explicabil. Faptul ca in stiinta actuala spectrul electromagnetic este limitat ne face sa nu intelegem ca materia in univers se afla in procent de peste 94-99% in afara unui spectru observabil, adica am putea explica astfel unde este asa zis matrie intunecata, pe care cercetatorii actuali o cauta cu infrigurare.