Exista fuziune la rece?
Fizicienii ne tot spun ca nu, ca transmutatia elementelor implica energii imense.Sa nu uitam ca si zborul uman era privit ca o imposibilitate. Pina si ultimul tantar putea sa zboare, dar capetele ilustre sustineau ca aparatele mai grele decat aerul nu pot sa se ridice in aer prin propriile mijloace...
Intotdeauna exista o solutie, o scurtatura pe care mintile dogmatizate de anumite obiceiuri lumesti, nu le vad.
Exista fuziune la rece?
Fuziunea nucleară este procesul prin care două nuclee atomice reacționează pentru a forma un nou nucleu, mai greu (cu masă mai ridicată) decât nucleele inițiale.
Observam ca in formularea de pe Wikipedia avem doua nucleie atomice care dau prin coliziune un nucleu mai greu. Asadar se spune ca avem in discutie nuclee, adica structuri!
Nu ar fi mai bine sa spunem ca Fuziunea este un fenomen de recombinare intre structuri?
Nucleele atomice sunt adevarate conglomerate de particule si subparticole, structuri in sensul moleculelor si macromoleculelor, dar la alt nivel dimensional.
De ce ar fi nucleele mai cu mot decat structurile celulare biologice, doar tot structuri sunt.
Diferenta dintre structuri consta in dimensiunea lor. Asta inseamna ca , cu cat doua structuri sunt mai diferite dimensional cu atat mai dificil va fi sa se influenteze reciproc, caci, ca in cazul undelor electromagnetice, undele diferite ca lungime nu se afecteaza unele pe altele.
Tocmai de aceea nu putem influenta nucleele folosind unde ca lumina, caldura(infrarosiile)...
Exista totusi o posibilitate: rezonanta intre unde si structuri. Cu o antena radio putem percepe eficient o unda cu lungime injumatatita fata de lungimea acesteia. Asta inseamna ca putem influenta prin rezonanta din aproape in aproape si structuri diferite dimensional. Ca dovada este faptul ca ne trebuie 20 minute sa incalzim un mediu de bacterii pentru a le face inofensive si fara a le distruge. Practic le iradiem prin foc cu unde infrarosii, care rezoneaza cu undele lumibnoase, care la randul lor rezoneaza cu undele ultraviolete, unde ce au aceleasi dimensiuni cu bacteriile. Asadar se poate influenta indirect, prin rezonanta si alte unde si alte structuri diferite dimensional. Dar pentru a face acest lucru avem nevoie de un plus de asa zisa energie calorica pentru a realiza o biata pasteurizare a laptelui spre exemplu. Dar daca dimensiunile nucleelor atomice sunt mai mici decat insusi spectrul undelor gamma? Ar trebui sa consumam o cantitate de caldura la nivelul undelor infrarosii, extrem de mare. Tocmai acest consum de infrarosii ii fac pe oamenii de stiinta sa considere imposibila fuziunea la rece.
Nucleele atomice si particulele fundamentale nu pot fi percepute direct, fiind mult prea mici, sub nivelul lungimii undelor gamma. Asta inseamna ca le putem pune in evidenta doar prin efectele acestora asupra spectrului perceptibil clasic (gamma-radio). Cum undele diferite, cat si structurile diferite dimensional nu se afecteaza reciproc, singura posibilitate ramane influentarea prin fenomene indirecte:
-Putem afecta un nucleu prin rezonanta unui alt nucleu, perticula prin rezonata electromagnetica, cu un mare consum de energie calorica, luminoasa...Acesta din urma poate fi astfel determinat sa loveasca nucleul in cauza.
-Putem afecta un nucleu prin rezonanta din aproape in aproape pe axa frecventelor electromagnetice, prin fenomenul de rezonanta. Dar consumul de energie este extrem de ridicat!
Ceea ce nu putem noi face , face insa natura. Fiecare structura, indiferent de dimensiunile sale se comporta similar undelor electromagnetice si poate rezona natural cu mediul ambiant. Trebuie spus ca mediul ambiant nu se afla doar pe aceleasi dimensiuni, lungimi de unda, ci si pe un spectru electromagnetic infinit. Caci o structura , asa zis materiala, se comporta ca si undele unele fata de altele. Doua unde similare se resping si nu pot ocupa acelasi spatiu tridimensional, iar doua unde sau structuri diferite dimensional pot ocupa acelasi spatiu tridimensional si pot din aproape in aproape sa se influenteze prin rezonanta dimensionala.
Astfel ca doua structuri distantate pe spectrul electromgnetic, dimensional, pot ocupa practic acelasi spatiu. As spune mai degraba ca fac parte comuna dintr-o hiperstructura spectrala electromagnetica.
Majoritatea structurilor cunoscute: atomi, molecule, macromolecule, celule vii, ecosisteme, au la baza structuri partial identice si partial diferite. Acest fapt fac posibila unirea lor partiala prin ceea ce numim combinatie chimica. Doi atomi, structuri nu doar se apropie ci partial fuzioneaza spectral. Componentele lor diferite dimensional pe spectrul electromagnetic fac ca structurile sa coexiste partial in acelasi spatiu tridimensional. Materia nu este o componenta palpabila ca un conglomerat de bile solide tridimensionale monocrome, ci un complex de unde structurate atat pe axa frecventelor electromagnetice, cat si pe axele fiecarei lungimi de unda... Asadar corpurile pe langa faptul ca le consideram a fi existente intr-un spatiu tridimensional, ocupa un larg spectru al unui spatiu policrom, adica in acelasi spatiu tridimensional putem avea o infinitate de spatii diferi t"colorate", fiecare fiind definit de unda de aceeasi culoare, frecventa...
In zona perceptibila gamma-radio avem structuri la nivelul celulelor vii. Aceste structuri poarta numele de: molecule, macromolecule, organite celulare, celule vii. Asa zis materie anorganica poseda in spectrul perceptibil doar: molecule, macromolecule si cristale. In aceste conditii organitele celulare sunt structuri singulare in spectrul perceptibil, in afara de cristalele anorganice. Acest fapt face ca organitele celulare sa perceapa in cantitate mare intreg spectrul perceptibil emis de Soare si mediul ambiant. Tocmai de aceea materia vie s-a dezvoltat mult, mediul ambiant fiind in mare parte transparent la nivelul spectrului gamma-radio.
A gandi lumea in termenii oferiti de legile spectrului electromagnetic, inseamna a regandi toate informatiile stiintifice invatate pana in prezent. Deodata lumea nu este materie, radiatie, spatiu monocrom abstract, ci a devenit o lume policroma, adica infinit conceputa ca structuri pe axa frecventelor spectrului electromagnetic si care are la baza legile undelor electromagnetice: undele si structurile diferite pe spectrul electromagnetic nu se afecteaza direct si pot ocupa acelasi spatiu tridimensional, dar pot rezona asemeni undelor cu antenele radio, iar undele similare ca lungime, cat si structurile identice nu pot ocupa acelasi spatiu tridimensional.
O astfel de conceptie ne prezinta lumea ca infinit:
1. infinit in spatiul tridimensional.
2. infinit ca structurare pe axa spectrului electromagnetic, axa frecventelor (deci putem avea structuri de la microcosmos la macrocosmos),
3. infinit ca miscare,
4. Infinit ca posibilitati de combinare a elementelor interne
5. infinit ca densitati si intensitati
...
O astfel de lume, structurata electromagnetic ne spune ca atomii sunt structuri ca si cele biologice, moleculare, macromoleculare, cristaline, doar ca se gasesc nu doar dimensional, ci si pe spectrul electromagnetic la frecvente mult inferioare zonei gamma-radio. Si la acest nivel avem parte de aceleasi asa zis transmutatii structurale.
Transmutatiile structurale biologice sunt cele din interiorul organitelor si celulelor vii. A.D.N.-ul se desface si se reface in doi A.D.N. folosind materia celulara. Practic avem substructuri pe care celula le reasambleaza in forme identice cu structurile celulare, organite, macromolecule...
Este foarte posibil ca sistemul de asamblare-dezasamblare tip LEGO sa fie universal si ca toti atomii sa se multiplice, ori sa fuzioneze in acelasi sistem.
Legile fizicii ne spun insa ca daca folosim mecanismele electromagnetice la aceleasi frecvente putem crea cel mai ieftin o fuziune de structuri, atomi, molecule, macromolecule, organite, celule vii... Daca insa incercam sa facem fuziune la nivel micro, folosind unde macro, va trebui sa consumam energii colosale! Adica exact ce se intampla in prezent in ciclotroane...
Limitarea in stiinta contemporana a spectrului electromagnetic doar la ceea ce numim radiatii este un nonsens. Intr-un univers infinit in spatiu, timp, stiinta se incapataneaza sa ne spuna ca spectrul electromagnet este finit pe axa frecventelor. Aceasta limitare face ca undele imperceptibile de sub dimensiunea razelor gamma sa fie interpretate ca lumea atomilor. Sa fie atomii fauriti din alt aluat decat undele electromagnetice? Putin probabil! La fel se intampla si cu undele imperceptibile cu lungimi mai mari decat undele radio. Nu le putem vedea direct, dar indirect le vedem efectele in structurarea galaxiilor si clusterelor galactice...
Va trebui sa constientizam ca axa frecventelor este infinita si ca doar o mica parte din acestea sunt perceptibile, intre undele gamma si undele radio.
Ideea ca tot ce ne inconjoara este rodul structurilor si nu al unor corpusculi in microcosmos, ne da posibilitatea sa gandim Universul cu acelasi limbaj: legile spectrului electromagnetic infinit.
De altfel cosmologii actuali tind sa spuna acelasi lucru, dar mult mai complicat, incercand sa demonstreze ca suntem intr-o lume alcatuita din multiversuri, in loc sa spuna ca posibilitatile de explicatii in termenii spectrului electromagnetic sunt mult mai logice si prezinta un Univers perfect inteligibil. O teorie cosmologica ar trebui sa fie simpla si sa aiba la baza o singura idee, care sa explice totul si nu sa ne dea multiple variante himerice, filozofice...
Cu alte cuvinte spectrul electromagnetic clasic trebuie inlocuit cu ideea de spectru electromagnetic extins, atat dincolo de undele gamma, cat si de undele radio la infinit.
In acest context structurile mai mici ca undele gamma sunt cele pe care le numim in prezent materie, structurile din zona spectrului clasic gamma-radio le putem numi unde electromagnetice perceptibile, iar undele de lungimi peste cele ale undelor radio am putea sa le numim unde macrostructurale, capabile sa organizeze cosmosul.
Fuziunea structurilor este perceputa indirect la nivel atomic, sesizata direct la nivelul spectrului clasic gamma-radio si sesizata indirect la nivelul undelor si structurilor macrocosmice.
De ce se numeste fuziune la rece? Pur si simplu ca are loc natural: doua structuri electromagnetice, asa zis materiale, sau structuri macrocosmice pot fuziona total sau partial. In acest caz fuziunea la cald este cea impusa prin experiment. Utilizand alte zone spectrale, infrarosu in speta, incercam sa facem o fuziune a zonelor spectrale din microcosmos, ori din macrocosmos... Ori acest fapt se poate implini cu un mare consum de asa zisa energie, utilizand fenomenul de rezonanta din aproape in aproape a undelor electromagnetice. Este ca si cum ne-am scarpina cu mana altuia.
Fuziunea la rece, biologica
Problema pusa in prezent legata de fuziunea la rece in organismele vii este falsa. In mediul biologic nu avem fuziune la nivel atomic, ci la nivel molecular, macromolecular, organitelor celulare, celulelor, organismelor si ecosistemelor. Pana in prezent s-a incercat a se gasi exemple de transmutatii la nivel de elemente chimice, dar fara a fi demonstrata o astfel de fuziune. Este si normal, deoarece, elementele chimice sunt dimensional sub zona biologica in spectrul electromagnetic. Situatia ar fi similara cu incercarea de a face fuziune fara a investi in energie imensa. In materia vie avem o fuziune localizata spectral intre undele gamma si undele radio. Se poate lesne demonstra ca structurile celulare rezoneaza cu unde electromagnetice binedefinite si care au dimensiuni similare cu a structurilor, sau pana la jumatatea acestora. Din pacate biofizicienii de pana acum nu au evidentiat acest fenomen, desi l-am evidentiat in multe scrieri pe internet, sesiuni stiintifice, presa scrisa...
In spectrul solar avem portiuni intense de radiatii pe anumite frecvente, Aceste maxime au creat in celulele vii organite rezonante dimensional, cu dimensiuni de 1 la 1/2 din a undelor percepute cu precadere. Datorita acestui fapt organitele au dimensiuni identice la nivel planetar, indiferent de dimensiunea celulelor din care fac parte. In felul acesta biologia devine o problema de biofizica. Evidentierea unor legi clare de cooperare intre undele solare si structurile celulare, ne silesc sa reconsideram teoriile legate de aparitia si evolutia materiei vii.
Dar aceste idei, desi lesne de demonstrat, nu fac parte din cunostintele stiintei actuale, ci a unei stiinte de laborator si biblioteca, aflate inca in faza de a fi sesizate de savantii zilei. Ca orice idee novatoare si aceasta depaseste nivelul cunostintelor actuale si ca atare va mai sta o vreme uitata pe paginile web.
Pentru ca putem studia mult mai lesne spectrul electromagnetic clasic si structurile celulare similare dimensional, putem intelege mai bine modul cum fuzioneaza structurile in general si cele biologice in special.
Fisiune si fuziune la nivel de A.D.N.
In acest context structurile mai mici ca undele gamma sunt cele pe care le numim in prezent materie, structurile din zona spectrului clasic gamma-radio le putem numi unde electromagnetice perceptibile, iar undele de lungimi peste cele ale undelor radio am putea sa le numim unde macrostructurale, capabile sa organizeze cosmosul.
Fuziunea structurilor este perceputa indirect la nivel atomic, sesizata direct la nivelul spectrului clasic gamma-radio si sesizata indirect la nivelul undelor si structurilor macrocosmice.
De ce se numeste fuziune la rece? Pur si simplu ca are loc natural: doua structuri electromagnetice, asa zis materiale, sau structuri macrocosmice pot fuziona total sau partial. In acest caz fuziunea la cald este cea impusa prin experiment. Utilizand alte zone spectrale, infrarosu in speta, incercam sa facem o fuziune a zonelor spectrale din microcosmos, ori din macrocosmos... Ori acest fapt se poate implini cu un mare consum de asa zisa energie, utilizand fenomenul de rezonanta din aproape in aproape a undelor electromagnetice. Este ca si cum ne-am scarpina cu mana altuia.
Fuziunea la rece, biologica
Problema pusa in prezent legata de fuziunea la rece in organismele vii este falsa. In mediul biologic nu avem fuziune la nivel atomic, ci la nivel molecular, macromolecular, organitelor celulare, celulelor, organismelor si ecosistemelor. Pana in prezent s-a incercat a se gasi exemple de transmutatii la nivel de elemente chimice, dar fara a fi demonstrata o astfel de fuziune. Este si normal, deoarece, elementele chimice sunt dimensional sub zona biologica in spectrul electromagnetic. Situatia ar fi similara cu incercarea de a face fuziune fara a investi in energie imensa. In materia vie avem o fuziune localizata spectral intre undele gamma si undele radio. Se poate lesne demonstra ca structurile celulare rezoneaza cu unde electromagnetice binedefinite si care au dimensiuni similare cu a structurilor, sau pana la jumatatea acestora. Din pacate biofizicienii de pana acum nu au evidentiat acest fenomen, desi l-am evidentiat in multe scrieri pe internet, sesiuni stiintifice, presa scrisa...
In spectrul solar avem portiuni intense de radiatii pe anumite frecvente, Aceste maxime au creat in celulele vii organite rezonante dimensional, cu dimensiuni de 1 la 1/2 din a undelor percepute cu precadere. Datorita acestui fapt organitele au dimensiuni identice la nivel planetar, indiferent de dimensiunea celulelor din care fac parte. In felul acesta biologia devine o problema de biofizica. Evidentierea unor legi clare de cooperare intre undele solare si structurile celulare, ne silesc sa reconsideram teoriile legate de aparitia si evolutia materiei vii.
Dar aceste idei, desi lesne de demonstrat, nu fac parte din cunostintele stiintei actuale, ci a unei stiinte de laborator si biblioteca, aflate inca in faza de a fi sesizate de savantii zilei. Ca orice idee novatoare si aceasta depaseste nivelul cunostintelor actuale si ca atare va mai sta o vreme uitata pe paginile web.
Pentru ca putem studia mult mai lesne spectrul electromagnetic clasic si structurile celulare similare dimensional, putem intelege mai bine modul cum fuzioneaza structurile in general si cele biologice in special.
Fisiune si fuziune la nivel de A.D.N.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu